Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că vor fi zone unde din cauza managementului defectuos din anii trecuți România ar putea fi în poziția de a pierde anumite fonduri, catalogând acest lucru drept “prețul prostiei”, dar susține că țara noastră ar putea transmite Comisiei Europene facturi de aproximativ 4 miliarde de euro în 2014.
Ministrul spune că greșelile în proiectele pe POSDRU depuse de beneficiari sunt cauzate de sistemul extrem de complicat și precizează că cele mai multe sunt pe cererile de rambursare la decontare. În context, el explică măsurile prevăzute pentru eliminarea deficiențelor și creșterea calității documentelor beneficiarilor, sistemul informatic avut în vedere de MFE. Totodată, el explică intenția de renunțare la scrisorile de garanție bancară și mecanismul de finanțare avut în vedere.
În ceea ce privește previziunile, Teodorovici spune că pentru finalul lui 2014 România trebuie să transmită Comisiei Europene facturi de 2,8 miliarde euro astfel încât țara noastră să nu piardă niciun euro, dar subliniază că anul trecut au fost transmise facturi de 3,5 miliarde euro și prognozează că nivel va fi depășit — un nivel de 80% absorbție pe total, ceea ce va situa România în grupul țărilor fruntașe.
Ministrul a vorbit și despre proiectele pe care le are în desfășurare, evoluțiile de până acum în domeniul fondurilor UE precum și cele viitoare.
AGERPRES: Ultimele date arată că gradul absorbție a fondurilor europene a ajuns la 34%. Considerați că au fost probleme în accesare în perioada guvernării Boc?
Eugen Teodorovici: Categoric, pentru că dacă ne uităm la situație, începând cu 2007 o să vedem că în primul an a fost 0%, în 2008 — 0%, în 2009 — 0,8%, parcă, după care peste 1%, iar astăzi am ajuns la 34%. Au fost probleme în toate fazele: de la depunerea de proiecte, aprobare de proiecte, modul în care s-a implementat, deficiențe în sistem. România a fost aproape singurul stat cu aproape 98% din finanțare oprită ani de zile. Deci, au fost probleme pe toate fazele de implementare a unor proiecte europene.
AGERPRES: De ce au fost probleme pe toate fazele de implementare?
Eugen Teodorovici: Persoanele care au fost în sistem și care mai sunt încă în sistem nu au știut cum să se raporteze la ceea ce Comisia ne impunea prin regulamente și am creat în țară sisteme mult mai complexe, mai complicate decât ne-ar fi cerut cei de la Bruxelles. Asta din neștiință, din temerea de a lua decizii pe anumite zone, tot timpul frica de nou. Vedem alte state, care au avut o abordare pragmatică, chiar de multe ori au fost dispuse să plătească corecții financiare pe anumite zone, dar pentru a lua măsuri, pentru a demara și a implementa niște proiecte pentru interesul național. Așa ceva în România era chiar o utopie să poată fi abordat.
AGERPRES: Considerați că ar mai fi fost nevoie de acordul cu finanțatorii internaționali dacă era o absorbție bună a fondurilor europene?
Eugen Teodorovici: 2013 este anul de început în ceea ce privește fondurile europene. România a fost primul stat în Europa față de care Comisia a rambursat o sumă de bani, cea mai mare creștere am avut-o prin facturile trimise la Comisia Europeană de 3,5 miliarde euro și prin suma care a intrat în țară de 2,8 miliarde euro, o creștere de peste 2% din PIB. Vă dați seama ce ar fi însemnat în anii trecuți în România dacă sumele astea ar fi intrat din prima parte, începând din anul 2007. Este clar că dacă lucrurile mergeau bine cum merg astăzi pe fonduri europene poate nu ar mai fi fost nevoie să luăm un astfel de împrumut de la FMI, sau să luăm un împrumut, dar preventiv, fără să fie accesate sume atât de importante și pentru care România să fie împovărată ani de zile. Trebuie să rambursăm, an de an, sume extrem de importante și ar fi fost clară o astfel de abordare, preventivă și nu una în care să tragem fonduri de acest fel de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
AGERPRES: De când sunteți ministru a crescut cu 26 puncte procentuale absorbția fondurilor europene. Mai exact, care sunt măsurile pe care le-ați luat?
Eugen Teodorovici: A trebuit să asigurăm plăți la zi pentru beneficiari. În acest sens Guvernul României a aprobat, de câte ori a fost nevoie, din Trezorerie sumele necesare. Anul trecut a împrumutat peste 9 miliarde lei astfel încât beneficiarii, fie privați, fie publici, să nu simtă această presiune. Au fost multe întârzieri în ceea ce înseamnă plăți, luni de zile. Erau luni de zile în anii trecuți în care nu se făceau plăți, ceea ce a creat situații total neplăcute pentru beneficiari — și publici și privați.
Mulți privați au dispărut, au intrat în faliment, multe primării nu au plătit la timp, au acumulat arierate, costuri mai mari pentru conservarea acelor lucrări care nu se mai derulau, deci costuri adiționale extrem de delicate. Renunțăm la anumite avize, la anumite autorizații, condiții puse privaților. Vrem acum să renunțăm la scrisorile de confort, scrisorile de garanție bancară, la acea solicitare de a face dovada privatul că are banii necesari pe partea lui de proiect. Am discutat cu Fondul Național de Garantare, alături cu care vrem să creăm un mecanism de finanțare, în întregime, pentru ce înseamnă privat, dar nu numai. Adică, dacă vine un privat — după ce el aplică și câștigă un proiect — depune factura pe care o primește de la prestator, eu, stat, plătesc partea mea publică, iar diferența care îi aparține acelui privat este plătită de acest sistem de finanțare, iar privatul nu face decât să ramburseze din partea lui într-un timp rezonabil stabilit de comun acord cu cel care finanțează.
AGERPRES: Pe POSDRU am înțeles că există greșeli în proiectele depuse de beneficiari. Care sunt cele mai frecvente?
Eugen Teodorovici: Sistemul, în anii trecuți, a fost creat într-un mod extrem de complicat, ceea ce a generat în lanț probleme. Cea mai mare problemă este aceea când vin cu cererile de rambursare la decontare. Acolo se înregistrează foarte multe greșeli. În luna mai vom genera o campanie puternică de sprijin a beneficiarilor finali. Vom face în fiecare județ în parte sesiuni de pregătire cu acei beneficiari, unde vor participa managerii de proiect și cei care se ocupă cu partea financiară, astfel încât să le prezentăm modul în care se completează cererile de rambursare. Toate aceste aspecte, unde au fost puncte slabe, să venim să le discutăm cu aceștia astfel încât să creștem calitatea documentelor pe care ei le transmit către noi, iar plățile să fie de făcut mai ușor și mai repede.
Scăpăm de ceea ce înseamnă hârtie în proiectele europene. Este un termen limită până la care să facem acest lucru, 2016, dar eu aș vrea ca până în 2015 deja să avem acest sistem electronic complet funcțional. Beneficiarul să nu mai depună nimic pe hârtie, nu mai trimite nimic pentru plată pe hârtie. Totul să fie în sistemul informatic astfel încât să scăpăm de această problemă destul de complicată pentru ambele părți, și pentru beneficiari dar și pentru cei care sunt în administrație.
AGERPRES: Puteți obliga beneficiarii POSDRU să vină la sesiunile de pregătire?
Eugen Teodorovici: Da, pentru că dacă nu vor veni atunci putem să luăm și o altă abordare. Își asumă riscul. Noi vrem să-i pregătim, deci am această deschidere pentru partenerii noștri din proiecte. Eu sunt adeptul unor reguli puține ca număr și clare, dar foarte dure atunci când ele sunt încălcate. Dacă noi facem această campanie de pregătire, iar cei care participă acolo iau la cunoștință toate acele elemente pe care noi le cerem, atunci orice abatere de la programul de lucru pe care ei și-l asumă vis a vis de timp și de calitatea acestuia duce după sine și la diminuarea unor cheltuieli de management. Nu am de ce să mai accept un manager de proiect, care are probabil un salariu foarte mare, să primesc din partea acestei persoane documente de proastă calitate. Venim noi în întâmpinarea beneficiarilor, îi ajutăm cu tot ce au ca întrebare și chestiuni neclare, astfel încât după aceea să ne așteptăm la un nivel de calitate ridicat. Acolo unde se întâmplă astfel de situații vom diminua partea de salarizare pentru cei care se ocupă de managementul de proiecte.
AGERPRES: Ce credeți că va spune Comisia Europeană de Acordul de Parteneriat pe care l-ați trimis? Vor fi modificări? Dacă da, pe ce arii?
Eugen Teodorovici: Inevitabil, Comisia face comentarii. Sunt state membre pe care mulți le dau ca exemplu și care au primit, deja, zeci de pagini de observații. Un stat membru am înțeles că va avea sute de pagini de observații. România este la primul astfel de ciclu de programare în noul format. Comisia va face observații de genul celor financiare, alocări financiare unde probabil se consideră că anumite bugete sunt poate mai mici decât ar fi trebuit să fie. Poate zona de mediu reprezintă unul dintre principalele puncte de interes pentru Comisia Europeană. Este zona în care România are angajamente asumate prin tratatul de aderare. Acele termene de conformare date de directivele europene în materie de apă, apă uzată, deșeuri unde fiecare stat trebuie să se conformeze. Acolo este posibil ca cei de la Comisie să aducă anumite elemente în discuție vis a vis de alocarea financiară estimată de noi. Sunt bugete indicative. Ele pot să sufere modificări, realocări între ele astfel încât în final să avem un accept cu cei de la CE.
AGERPRES: Știm că pentru finalul anului 2015 vă așteptați la o absorbție de 80% a fondurilor europene. Dar în acest an, la cât vă așteptați?
Eugen Teodorovici: Minimum pentru finalul acestui an este obligatoriu să trimitem Comisiei Europene facturi de 2,8 miliarde euro astfel încât România, ca și anul trecut, să nu piardă niciun euro. În anii trecuți România a pierdut unele sume din banii europeni. Dacă mă uit la ce am trimis anul trecut, 3,5 miliarde euro, este clar că acest nivel va fi depășit. Mergem dincolo de 4 miliarde euro anul acesta în facturi astfel încât să lăsăm cât mai mică povară anului 2015. Acum trebuie să gândim per ansamblu. 2015 bate la ușă. Este posibil să facem acest lucru: un nivel de 80% absorbție pe total, ceea ce va situa România în grupul țărilor fruntașe.
Nu vor fi multe state care vor avea 80% fonduri absorbite, chiar dacă astăzi sunt înaintea noastră, pe final vom fi în grupul țărilor fruntașe în clasament. Din păcate în anii trecuți, 2009 — 2011, sistemul a fost unul deficitar, s-au creat foarte multe situații care nu mai au cum să fie recuperate, în special în zona proiectelor mari, precum mediu sau transport. Este clar că nu ai cum să comprimi timpul de implementare atât de mult încât să închei până în 2015. Partea bună este că proiectele care se fac, se termină în 2016, pot fi trecute pe următorul cadru financiar ca și finanțare. Din păcate, ceea ce se taie din actualul cadru financiar rămâne ca și sumă pierdută pentru România. Trebuie să intensificăm foarte mult eforturile în zona implementării, transporturi și mediu, foarte mult să urgentăm modul de implementare a acestor proiecte astfel încât să tragem cât mai mulți bani până la final de 2015. Din păcate, vor fi zone unde datorită situației anterioare, managementul defectuos pe ceea ce înseamnă achiziții publice, de contract și nu numai, să pună România în poziția de a pierde anumite fonduri. Din păcate asta înseamnă, așa cum spun eu mereu, “prețul prostiei”. România a pus în anii trecuți în acele poziții cheie, pornind de la ministru până la șefi de agenție și poate și mai jos, oameni care nu aveau ce să caute în acele poziții, oameni care nu și-au asumat răspunderea, care nu au cunoscut aria pe care au acoperit-o, coordonat-o, pe care interesul național i-a lăsat indiferenți.
AGERPRES: Pe ce zone vorbim de “prețul prostiei”?
Eugen Teodorovici: Pe toate zonele putem vorbi de astfel de situații, pentru că acest preț al prostiei se duce până la cel care se ocupă efectiv poate de un proiect anume. Modul în care un angajat, că este persoană contractuală, că este funcționar public a acționat în aceste proiecte. Adică să plece, înainte de a-și termina treaba, în aceeași zi, lăsând totul pe a doua zi și tot așa, această abordare delăsătoare a făcut ca aceste lucruri să se întâmple astfel astăzi, să fie aceste întârzieri. Eu lucrez, ca ministru, în mare parte cu aceeași echipă. Nu am venit de acasă cu sute de oameni specialiști. Asta înseamnă că este o diferență foarte mare între Guvernul actual și Guvernele anilor trecuți. Lucrând cu aceeași echipă și având alte rezultate este clar că undeva s-a întâmplat ceva și acolo sus. Oamenii aceștia puși în acele funcții nu au știut cum să motiveze, cum să explice celor din subordine ce au de făcut, cum trebuie să facă și să își asume anumite decizii.
AGERPRES: În afară de ceea ce ați spus anterior, ce proiecte mai aveți pentru acest an?
Eugen Teodorovici: Vreau să finalizez partea de reformă a tot ceea ce înseamnă sistem pe fonduri europene, să lansez un pachet pentru ceea ce înseamnă privați, un pachet care să exprime foarte clar o viziune modernă. Un sistem simplu către care privatul să opteze, să vină spre finanțare. Vreau să aud în piață, atât publicul cât și privatul, spunând că este o plăcere să vii să derulezi proiecte cu bani europeni. Vrem să lansăm, deja, în calitatea noastră de structură de management pe Programul de Resurse Umane, câteva cereri de proiecte dedicate pentru acele zone de interes enorm pentru România.
Crima pe POSDRU este faptul că nu am cheltuit banii pe ideile frumoase care se puteau finanța din aceste fonduri pentru România. Sunt multe zone de interes care ar fi ajutat și mediul privat și acele persoane cu nevoi, studenți, șomeri, pensionari și multe astfel de grupuri țintă. Vom lansa astfel de cereri de proiecte dedicate acelor zone. Unul va spune că IMM-uri care vor angaja oameni din aceste grupuri țintă, vom acoperi noi, ca stat, costurile legate de acordarea unui salariu mediu pe economie pentru acele persoane pentru un an de zile, iar după acest an să fie obligația lor să țină poziția încă șase luni.
La final de aprilie am spus că vom semna toate acele contracte pentru proiectele care au fost depuse pe POSDRU și POSCCE. Noi deja am semnat și săptămâna trecută, în prezența primului ministru, multe contracte pe ambele zone, ambele programe operaționale. Practic încheiem în aprilie semnarea de contracte. Din economiile pe care noi le vom înregistra vom lansa acele noi cereri de proiecte să închidem tot ceea ce înseamnă sumă rămasă și netrimisă către proiecte. Anul acesta și anul viitor avem nevoie de un volum foarte mare de facturi și cu cât întârziem în începere de proiecte cu atât mai mare va fi deficitul pe partea de facturi care să se întoarcă în sistem.
În luna mai vom pune pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene ghidurile pentru beneficiari. Este un pas foarte important. Abia aștept reacția celor care vor veni în contact cu aceste documente, în sensul de apreciere față de o abordare total nouă. Vrem să simplificăm foarte mult modul în care un beneficiar intră în contact cu statul. Ne orientăm foarte mult pe ceea ce înseamnă beneficiar. Politica noastră, a Ministerului, merge strict pe acest lucru, adică a pune în centrul nostru beneficiarul.
Sursa: agerpres.ro
