Conform unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, mecanismele actuale de monitorizare și de evaluare nu au reușit să pună la dispoziție în timp util informațiile necesare care să stea la baza deciziilor legate de identificarea celor mai eficace și mai eficiente măsuri, în contextul elaborării politicii de dezvoltare rurală pentru perioada 2014‑2020.
În perioada financiară 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 100 de miliarde de euro pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de dezvoltare rurală. Statele membre au angajat, de asemenea, 58 de miliarde de euro din resursele proprii pentru a cofinanța programele de dezvoltare rurală. Aceste programe sunt elaborate de statele membre. Odată aprobate de Comisie, ele sunt puse în aplicare de statele membre.
„Statele membre și Comisia Europeană s‑au axat într-o măsură prea mare pe cheltuirea bugetului alocat dezvoltării rurale și nu au pus un accent suficient pe obținerea într‑un mod eficient a rezultatelor”,a afirmat domnul Jan Kinšt, membrul Curții responsabil de acest raport.
Consiliul European a subliniat că fiecare euro din bugetul UE trebuie să fie cheltuit nu numai în mod corect, ci și în mod corespunzător. În cadrul auditului său, Curtea a constatat însă că statele membre au dat dovadă de un interes scăzut față de rezultatele obținute de programele lor de dezvoltare rurală. Comisia a acceptat programe cu obiective vagi și deschise la interpretări, care nu precizau ce se dorește să se obțină prin programele respective.
Conform constatărilor acestui audit, din cauza deficiențelor existente la nivelul sistemelor de monitorizare și de evaluare ale statelor membre, informațiile obținute nu erau suficient de fiabile, coerente și relevante pentru a arăta care au fost rezultatele obținute în raport cu obiectivele stabilite. Raportarea cu privire la rezultatele obținute nu a fost adecvată. De asemenea, Comisia și statele membre nu au utilizat în mod corespunzător informațiile disponibile referitoare la rezultate pentru a îmbunătăți eficacitatea sau eficiența cheltuielilor din domeniul dezvoltării rurale.
Pot fi aduse și trebuie să fie aduse ameliorări în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea pentru restul perioadei actuale în care se pot cheltui fondurile (care se încheie la sfârșitul anului 2015), pentru a se asigura faptul că bugetul UE este cheltuit în mod corespunzător. Mai mult, viitoarea perioadă de programare 2014‑2020 reprezintă pentru Comisie și statele membre o oportunitate de a acorda eficacității și eficienței un rol central în cadrul noii politici de cheltuieli și, ulterior, în cadrul selectării operațiunilor și a proiectelor care vor beneficia de finanțare. În acest sens, este esențial să se stabilească obiective mai bune și să se consolideze monitorizarea și evaluarea rezultatelor. Ținând seama de aceste aspecte, auditorul extern al UE formulează o serie de recomandări în cadrul raportului.
În acest raport special (RS nr. 12/2013), intitulat „Pot demonstra Comisia și statele membre că bugetul UE alocat politicii de dezvoltare rurală este cheltuit în mod corespunzător?”, Curtea de Conturi Europeană a analizat dacă există enunțuri clare cu privire la ceea ce se intenționează să se realizeze prin intermediul cheltuielilor pentru dezvoltare rurală și dacă există informații fiabile cu privire la ceea ce s-a obținut cu ajutorul cheltuielilor și la eficiența acestora. Un element-cheie în acest sens îl constituie existența unui sistem de monitorizare și de evaluare, cunoscut sub denumirea de „cadrul comun de monitorizare și evaluare”.
Sistemul de monitorizare și de evaluare ar trebui să ofere informații cu privire la cazurile în care cheltuielile sunt sau nu eficace și eficiente. Astfel de informații sunt necesare în contextul obligației de a răspunde pentru actul de gestiune, și anume pentru a informa Parlamentul European, Consiliul și publicul cu privire la rezultatele obținute cu ajutorul fondurilor din bugetul UE și pentru a demonstra că acesta a fost cheltuit în mod eficient și eficace, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. De asemenea, monitorizarea și evaluarea permit identificarea deficiențelor și operarea unor schimbări atât în perioada de programare de șapte ani, cât și în momentul elaborării viitoarelor politici, acte legislative și programe de cheltuieli.
Potrivit concluziei auditului, Comisia și statele membre nu au demonstrat într‑o măsură suficientă care au fost rezultatele obținute în raport cu obiectivele politicii de dezvoltare rurală și nu există o asigurare suficientă cu privire la faptul că bugetul UE alocat dezvoltării rurale a fost cheltuit în mod corespunzător.
Pe baza constatărilor sale, Curtea de Conturi Europeană recomandă următoarele:
- Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze monitorizarea și evaluarea pentru a pune în mai mare măsură accentul pe obținerea de rezultate;
- Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri încă de acum pentru a se asigura că evaluările ex post din 2015 cu privire la perioada de programare 2007‑2013 vor produce informații comparabile și de bună calitate;
- Comisia ar trebui să îmbunătățească modul în care este conceput cadrul comun de monitorizare și evaluare cu scopul de a produce în timp util informații mai relevante, mai fiabile și mai comparabile, în special cu privire la eficacitatea și la eficiența măsurilor în obținerea de rezultate;
- Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că programele de dezvoltare rurală 2014‑2020 asigură o bază mai solidă pentru buna gestiune financiară, stabilind obiective precise și măsurabile și planuri pentru monitorizarea și evaluarea eficienței și a eficacității programelor;
- Statele membre ar trebui să integreze eficacitatea și eficiența, încă din faza de concepție, în sistemele de implementare a programelor de dezvoltare rurală 2014‑2020, iar informațiile colectate în cadrul proceselor de solicitare a sprijinului, de selecție și de plată ar trebui să fie reutilizate pentru monitorizare și evaluare;
- Statele membre și Comisia ar trebui să își îmbunătățească raportarea cu privire la rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE pentru a consolida modul în care se răspunde pentru actul de gestiune. Aceasta ar trebui să includă o urmărire mai sistematică a modului în care se dă curs constatărilor formulate în urma evaluărilor.
Sursa: Comisia Europeană
