Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte. Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%.
Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.
Seminţele de cânepă conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite. Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).
Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.
Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.
Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.
Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.
CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!
Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.
Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre.
AVANTAJELE PRODUCȚIEI DE CÂNEPĂ
Pe lista avantajelor unei asemenea culturi de cânepă se numără:
- Utilizarea în întregime a plantei tehnice, având în vedere că se prelucrează atât semințele cât și tulpina.
- Producția mare pe hectar – Canepa produce cu 250% mai multe fibre decit bumbacul, la un consum mai mic de apa cu 600% si mai multe fibre decit inul pe aceiasi suprafata de teren
- Număr redus de lucrări de îngrijire – Cânepa de fibră are nevoie de un număr mic de lucrări de îngrijire.
Costuri anuale la hectar: 450 – 600 de euro
Costurile pentru pentru cultivarea unui hectar de cânepă se ridică la 2.000 de lei pentru fibră și de 2.500 de lei/ha la semințele din care se fac uleiuri.
Defalcat, banii sunt împărțiți pentru:
Sâmânță si semănat: sămânța trebuie sa provină din loturi certificate, cu indici de calitate superiori, dar poate să provină și din recolta anului anterior. În cazul cânepii pentru fibră este recomandat ca semăntatul să se facă între 25 martie și 10 aprilie, iar pentru cânepa de sămânța în perioada 1-25 aprilie.
Lucrări de ingrijire: Cânepa de fibră are nevoie doar de tăvălucire imediat după semanat, pe când la cânepa de sămânță se face prin 1-2 prăsile mecanice între rânduri sau benzi și un prâșit – plivit pe rând.
Recoltarea: se face în doua faze atât la cânepa de fibră cât și la cea de semințe. Pentru cânepa de fibră: plantele se taie și se lasă pe câmp pentru a se usca, iar în a doua fază după uscare plantele se scutură de frunze și se leagă în snopi cu diametrul de 20-25cm care se transportă la topitorii. Pentru cânepa de semințe: plantele se taie și se lasă pentru uscare 7-8 zile.Treieratul inflorescentelor se face cu combina de cereale. Sămânța treierată se supune imediat curățării, condiționării și uscării.
Producția obtinută
Producția de tulpini de cânepă în cazul cânepii de fibră este, în medie, de 9-11 tone pe hectar, iar cele de fibră de 2-3 tone pe hectar. Producția de sămânță variază între 400-1100 kg/ha în funcție de condițiile pedoclimatice și de tehnică folosită la treierat li recoltat.
Veniturile obținute din cânepa de fibră de pe un hectar de teren se cifreză între 2.600 si 3.900 de euro, tinând cont ca prețul pe tonă este de 1.300 de euro. În cazul semințelor,o tonă se vinde cu 1.000 de euro.
3 tone/ha X 1.300 euro = 3.900 de euro
1,1 tona/ha X 1.000 euro = 1.100 de euro
Analiza de rentabilitate
Costuri de producție: 454 – 568 euro
Venituri din producția anuală: între 1.100 și 3.900 de euro
Ioana Cristea,
Vertical Finance
