În Parcul Natural Porţile de Fier trăieşte o reptilă unică în România. Broasca testoasa Hermann este pe cale de dispariţie atât în ţara noastră, cât şi în Europa. Aşa că în anul 2000 a început un proiect finanţat cu fonduri europene pentru salvarea acestei specii. Totul s-a derulat la Centrul de Monitorizare a Speciilor şi Habitatelor de la Eşelniţa.
Centrul de la Eşelniţa este finanţat de Universitatea Bucureşti, iar periodic profesori şi studenţi care studiază mediul vin la centru pentru a face cercetare. Între anii 2000 şi 2005, la centrul de la Eşelniţa s-a derulat un program pentru salvarea ţestoasei lui Herman. Reptilele au fost monitorizate cu emiţătoare GPS, iar pe carapace au avut senzori pentru măsurarea temperaturii şi umidităţii. Până acum peste 200 de exemplare au fost eliberate în parcul natural.
Ţestoasele au fost aproape de dispariţie la sfârşitul anilor `90, iar printre cei vinovaţi sunt şi oamenii. Reptilele sunt erbivore şi se întâmpla deseori să facă stricăciuni în grădinile oamenilor. Aşa că inainte multe erau ucise. Din 2000, profesorii şi studenţii, care au făcut cercetare la centru şi au ajutat la salvarea speciei, au dus muncă de lămurire cu sătenii pentru a-i convinge să nu le mai omoare.
Cu toate că oamenii le îndrăgesc acum, mai sunt mulţi alţi factori din cauza cărora viaţa le este pusă în pericol.
“Sunt animalele acestea de pradă, care le atacă, vulpile, lupii chiar câinii.”, spune Virgil Bagrinovski, asistent cercetător la Centrul de Monitorizare a Speciilor şi Habitatelor Eşelniţa.
Primarul localitaţii se mândreşte cu ţestoasele şi se laudă cu ele turiştilor.
“Atunci când turiştii ajung la noi, le arătăm tot ce poate fi mai frumos, respectiv Dunărea, muntele. Această aşezare a comunei între apă şi munte a dat o posibilitate teribilă de dezvoltare a turismului. Pe lângă aceasta, sigur că noi îi îndrumăm şi spre centrul de creştere în captivitate a broaştei ţestoase”, a spus Ioan Ciuru, primarul localităţii Eşelniţa.
Habitatele ţestoasei lui Hermann se găsesc în toată peninsula Balcanică, în Peninsula Italică, în Sicilia şi în România, în arealul Parcului Natural “Porţile de Fier”.
Sursa: Fonduri-structurale.ro
