Creşterea economică a UE, cu sacrificarea fondurilor europene pentru România?
Nu sunt puţini aceia care s-au uitat, în ultimele luni, la fondurile structurale ale UE necheltuite, iar aici România se situtează pe locurile din fruntea clasamentului. Şi nu sunt puţini liderii Uniunii care, pentru viitorul exerciţiu financiar, 2014-2020, cer reducerea contribuţiilor statelor la bugetul Uniunii, lucru care va afecta direct volumul fondurilor structurale care merg, cu precădere, către ţările mai sărace ale Uniunii.
Proiectul Comisiei Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 prevede venituri de 1.025 mld. euro. Olanda, Germania Austria sau Suedia cer reducerea acestei sume cu cel puţin 100 mld. euro, iar diferenţa să fie folosită în plan intern pentru dezvoltarea economică. Olanda a cerut chiar ca alocarea fondurilor structurale să se facă în funcţie de capacitatea de absorbţie a fiecărui stat membru. Ambele variante ar lovi serios România.
Tehnic, ar putea fi pierdute în mecanismul aşa-numitului proces de “dezangajare”: nu cheltuieşti banii într-un timp anume, îi pierzi. Dar aceşti bani sunt în seifurile de la Bruxelles, pentru că au fost sau sunt colectaţi din contribuţia naţională obligatorie. Într-un fel, trebuie cheltuiţi sau ei sunt returnaţi statelor.
Pericolul cel mai mare este că România s-a angajat în ambiţiosul plan de reducere a deficitului şi a datoriei, drept urmare nu mai poate face cheltuieli publice masive pentru stimularea economiei, dar nu ar mai beneficia nici de o parte a banilor UE.
Sursa: http://www.zf.ro
