Programul Rabla ar putea fi reluat din 1 aprilie, a anuntat, vineri, ministrul Mediului, Korodi Attila, mentionand ca va fi un sistem diferit, care va exclude certificatele in forma de hartie si ca totul va fi lucrat in baze de date electronice, sigure, Mediafax.
“Dupa dezbaterea care a avut loc saptamana aceasta, programului Rabla ar putea sa i se dea drumul la 1 aprilie. Vad ca exista o cooperare cu patronatele din zona industriei auto, din zona REMAT-urilor, ca sa fie mecanismul bine inchegat. Ceea ce pot sa va spun este ca va fi un sistem diferit, care va exclude certificatele in forma de hartie, de acum incolo totul se va lucra in baze de date electronice, sigure si care sa ajute ca realmente nu numai sa scoatem din trafic rable, dar sa reimprospatam si parcul auto”, a spus ministrul Mediului, intr-o conferinta de presa sustinuta la Miercurea Ciuc.
Ministrul Korodi s-a referit si la cateva “provocari” pe care ministerul le are in perioada urmatoare.
“Trebuie sa finalizam, printr-un proiect inceput cu Banca Mondiala, anul acesta, o analiza minutioasa a strategiei nationale pentru schimbarile climatice, care sa ne dea cifre exacte, calculabile pentru bugetul de stat, de investitii necesare in anii urmatori, pentru politici de adaptare si pentru politici de prevenire. Va fi veriga cea mai importanta a ministerului din punctul de vedere al politicilor publice. Totodata, Ministerul Mediului este implicat in crearea programelor sectoriale pentru programarea financiara 2014-2020, pentru ca 20 la suta din toate programele operationale si de dezvoltare rurala trebuie sa vizeze politici de adaptare sau de prevenire pentru schimbarile climatice”, a spus Korodi.
Potrivit acestuia, in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa fie modificate zeci de hotarari de Guvern si ordine de ministru subsecvente intr-o perioada de cel mult un an, pentru ca altfel se va bloca intreg sistem.
Korodi Attila si-a exprimat speranta ca ministerul va reusi sa “bifeze aproape integral fondurile europene”, unde exista un flux constant, exemplificand ca luna trecuta au fost decontate 90 de milioane de euro.
Totodata, el a sustinut ca Fondul de mediu trebuie sa fie degrevat de proiecte care pot fi finantate si din fonduri europene, astfel incat la Fondul de mediu sa existe spatiul financiar necesar revigorarii unor programe importante, precum “Casa Verde”.
“Proiectele pe care le avem in investitii, de apa potabila si canalizare, daca sunt compatibile cu programele europene sa le ducem catre fondurile europene, sa degrevam Fondul de mediu de bugete mari investitionale in aceasta zona, pentru ca, pur si simplu, programele care au fost lansate sunt mult mai multe decat capacitatea financiara a institutiei. As dori ca prin degrevarea institutiei sa redam functionalitatea programelor de genul Casa Verde, care se adreseaza zecilor de mii de familii, programele care vizeaza crearea de spatii, coridoare pentru pietoni, pentru biciclisti, programe care vizeaza organizatiile neguvernamentale si alte programe care stau si nu pot fi derulate din cauza lipsei fondurilor”, a precizat Korodi.
In opinia acestuia, Ministerul Mediului are “o responsabilitatea imensa” in zona biodiversitatii, unde nu sunt finalizate planurile de management ale retelei Natura 2000.
“La ora actuala, prin fonduri europene, s-au inceput pentru 40 la suta dintre aceste arii, sub categoria Natura 2000, sa se dezvolte planurile de management. In noua programare financiara vom continua acest proces. Pana cand nu vom avea planul de management pentru fiecare arie, oamenii de acolo nu vor intelege si nu vor sti cum sa se comporte ca agent economic, ca agricultor, fermier sau simplu cetatean, fata de reglementarile de acum. De obicei, planurile de management aduc o claritate si o liniste – vom sustine lucrul acesta – si sper ca aceste programe sa se finalizeze”, a conchis Korodi Attila.
Programul Rabla pe 2014 ar putea aduce unele noutati, printre care inscrierea cetatenilor direct la dealer si eliminarea colectorilor, precum si acceptarea masinilor mai vechi de 8 ani, urmand sa fie distribuite 20.000 de tichete de cate 6.500 de lei, potrivit proiectului pus in dezbatere publica.
Sursa: Fonduri-structurale.ro
