|
|
![]() |
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
Bancherii cer 5 miliarde de euro pentru reluarea creditării
Herbert Stepic consideră că politicienii ar trebui să creeze pachete similare de ajutor precum cele din Occident. „Probabil un pachet de 10 miliarde de euro ar fi arhisuficient pentru asigurarea lichidităţii din piaţă. Iar cinci miliarde de euro ar fi mai mult decât suficient pentru sistemul bancar, iar restul pentru economia reală“, a spus Stepic.
Preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a menţionat la rândul său că banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera să îşi poată utiliza propriii bani, care ar rezulta dintr-o nouă diminuare a rezervelor minime obligatorii de către banca centrală. Această măsură ar trebui să ridice şi lichiditatea din piaţă, susţine Van Groningen.
Referindu-se la regulamentul bancar actual şi la nivelul rezervelor minime obligatorii, acesta a mai subliniat că ele ar trebui să se calculeze pe bază de active şi nu de pasive, cum se procedează în momentul de faţă.
„Dacă dăm credite pe termen lung, care dezvoltă economia şi cresc productivitatea, atunci rezervele minime obligatorii pot fi diminuate. Astfel, băncile pot fi ajutate fără să se facă apel la bani publici. Rezervele minime sunt instrument de politică monetară, nu de supraveghere bancară, cum se manifestă acum“, a subliniat Van Groningen.
Integral in Cotidianul |
|
|
|||||||||||||||||||||||||
| Copyright © 2007-2010 S.C. KYO INC S.R.L. | Toate drepturile rezervate. |
|
|||||||||||||||||||||||||||
![]() |
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||