Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni a fost gazda şi coorganizatorul, alături de Societatea Română a Horticultorilor, Societatea Naţională a Pomicultorilor din România, Organizaţia Interprofesională Naţională Prodcom Legume–Fructe şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a conferinţei cu tema „Sectorul pomicol din România – strategii şi mijloace de relansare la nivel naţional şi european în perioada 2014-2020“. La această întrunire extrem de importantă, care pune realmente bazele redresării sectorului, au participat, pe lângă fermieri şi reprezentanţi ai asociaţiilor de producători şi din unităţile de cercetare, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, şi Sorin Moisa, şef de cabinet adjunct al comisarului Cioloş.
Reconversia – restructurarea din pomicultură, anticipată să înceapă din a doua jumătate a anului viitor, este diferită de programul similar din viticultură, sector în care s-a înregistrat până în prezent un grad de absorbţie a fondurilor europene de 100%. Programul este gândit să răspundă tuturor problemelor sectorului, cu o componentă de plantare şi, mergând pe filieră, până la organizare, depozitare, condiţionare, marketing, valorificare etc.
Cioloş explică noul program dedicat sectorului pomicol
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a explicat de ce intervin diferenţe faţă de reconversia din viticultură şi cum va fi aplicat programul în sectorul pomicol: „Din anul 2008 caut soluţii pentru a ajuta sectorul pomicol din România. Am găsit şi am creat la nivel de for european instrumentele financiare şi reglementările legale pentru ca programul să aibă loc efectiv, începând cu 2014. Reconversia – restructurarea din pomicultură nu va arăta la fel ca în viticultură pentru simplul motiv că viticultura are un program european specializat, valabil pentru toate statele membre UE. Ţările, în special din sud, au avut probleme de supraproducţie şi calitate inferioară a vinului şi de aceea a fost acceptată şi aplicată o reformă generală în viticultură, pentru întreaga Uniune. În cazul pomiculturii, există într-adevăr un program sectorial specializat, dar acesta vizează regruparea producătorilor şi comercializarea în comun pentru a avea putere de negociere pe piaţă, fiindcă acestea sunt problemele fermierilor din Europa. Nimeni nu se găseşte în situaţia noastră, de a avea plantaţii în declin sau de a fi defrişat jumătate din livezi.
Majoritatea statelor membre cu potenţial pomicol şi-au rezolvat de zeci de ani problemele de material săditor sau de plantaţii şi au acest sector foarte bine pus la punct. N-a fost deci posibil, fiindcă nu exista acest interes general, să fie iniţiat un program cu această destinaţie, de refacere a plantaţiilor, cum este cazul nostru. Şi atunci am gândit un sistem pentru România: în interiorul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, unde sunt alocări bugetare pentru fiecare stat membru, avem posibilitatea de a crea subprograme sectoriale, iar unul dintre acestea va fi reconversia în pomicultură. Vom merge chiar mai departe, în sensul că nu vom finanţa numai înfiinţarea plantaţiei, ci şi producţia de material săditor, sistemul de susţinere şi de irigaţii, dotarea cu utilaje, partea de depozitare şi procesare. Acesta este proiectul pe care-l propunem autorităţilor din România, un program complet pentru crearea unei baze de producţie de calitate şi bine organizată.“
Ţinta – 50.000 ha de livezi noi până în 2020
Pentru ca reconversia – restructurarea din pomicultură să înceapă bine şi la timp, alături de administraţiile din MADR şi agenţiile de plăţi, cei din sectorul pomicol sunt aşteptaţi să se organizeze şi să vină cu soluţii. O radiografie a situaţiei actuale din pomicultură, precum şi a ceea ce se aşteaptă de la acest program a fost făcută de ministrul Daniel Constantin: „În 1990, România avea 313.380 ha de plantaţii, grupate în trupuri de 200-300 ha. În 2009, suprafaţa în cultură era de 135.000 ha. Jumătate dintre livezile de pomi erau, de fapt sunt în declin, iar 47% se află în exploataţii mai mici de 5 ha. Potenţialul de producţie este însă o rezervă uriaşă pentru agricultură. Deocamdată avem probleme şi nu reuşim să facem colectarea, condiţionarea, procesarea. Este mai mult decât o provocare pentru noi să dorim ca reconversia din pomicultură şi modernizarea sectorului să reuşească sută la sută. Ne-am propus, pentru perioada 2014-2020, să înfiinţăm 50.000 ha de pomi. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este nevoie de o abordare naţională, iar eu sunt convins că sectorul productiv va fi mult mai dinamic şi se va mobiliza să nu ratăm această şansă extraordinară.“ Pentru subprogramul tematic din pomicultură, parte din PNDR, sumele vor fi diferite de la an la an, iar cuantumul va fi stabilit de autorităţile agricole de la Bucureşti, nu de la Bruxelles. Programul va fi mult mai cuprinzător decât în viticultură, dar necesită cofinanţare de maximum 50% din partea beneficiarului.
Schemele de finanţare propuse
Sorin Moisa, şeful de cabinet adjunct al comisarului european pentru agricultură, a prezentat cu această ocazie o schemă de aplicare a programului de reconversie în pomicultură care este structurat pe patru pachete, cuprinzând fiecare o serie de măsuri:
Pachetul I – Creşterea suprafeţelor de plantaţie tânără şi modernizarea fermelor pomicole, precum şi prezervarea şi valorificarea bazei genetice autohtone.
Pachetul II – Creşterea organizării pe filieră şi stabilizarea veniturilor.
Pachetul III – Creşterea accesului producătorilor la servicii de instruire, consiliere de specialitate şi participarea la acţiuni de cooperare în vederea inovării.
Pachetul IV – Diversificarea activităţilor în fermele pomicole.
Primul pachet dedicat pomiculturii este şi cel mai complex, fiindu-i alocate şase măsuri ce au ca scop final dezvoltarea unui sector pomicol competitiv.
Prima măsură a acestuia se referă la creşterea competitivităţii economice şi de mediu în toate tipurile de plantaţii (superintensive, intensive, extensive şi ecologice). Prin această măsură pot fi finanţate mai multe activităţi, printre care reconversia plantaţiilor, renovarea sau construcţia clădirilor specializate, reabilitarea pepinierelor sau a institutelor de cercetare, investiţii în cercetare şi inovare, lucrări de ameliorare a solului, achiziţionarea sistemelor de susţinere din plantaţii, a sistemelor de irigaţii, utilaje aferente înfiinţării, întreţinerii şi recoltării, lucrări de amenajare a solului etc.
A doua măsură vizează restructurarea/modernizarea fermelor pomicole prin: achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor pentru condiţionare, răcire, conservare, sortare, ambalare în fermă şi transport; echipamente de prelucrare a fructelor, ambalare şi transport; renovarea clădirilor specializate; realizarea/reabilitarea infrastructurii din ferme (drumuri de acces, furnizarea energiei, gestionarea apelor); realizarea structurilor de comercializare directă.
Cea de-a treia măsură este dedicată instalării tinerilor agricultori şi vine să sprijine înnoirea generaţiilor din pomicultură. În acest sens, tinerii care se instalează sau preiau o fermă pomicolă vor primi o plată unică.
Investiţiile pentru dezvoltarea micilor exploataţii pomicole fac obiectul unei alte măsuri a acestui pachet de finanţare. În acest sens se va aloca o plată unică pentru investiţiile în modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea activităţii micilor ferme pomicole.
Şi pentru pomicultura ecologică va fi alocată o plată anuală pe care o vor primi administratorii exploataţiilor pomicole care se supun unui proces de conversie de la agricultura convenţională la cea în regim ecologic, a celor nou înfiinţate în acest sistem, precum şi pentru menţinerea în acelaşi regim a exploataţiilor care au primit deja certificarea ecologică.
Ultima măsură din acest pachet se referă la „rezervarea şi valorificarea bazei genetice“ prin prezervarea livezilor tradiţionale, cu condiţia respectării normelor de igienă fitosanitară, protejarea şi valorificarea speciilor şi soiurilor tradiţionale, dezvoltarea interesului consumatorilor pentru fructele de altădată.
Sursa: www.lumeasatului.ro
